8 definiții pentru fenomenologic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FENOMENOLÓGIC, -Ă, fenomenologici, -ce, adj. 1. Care aparține fenomenologiei, privitor la fenomenologie, care are la bază fenomenologia. 2. Care se limitează la descrierea fenomenelor, care privește fenomenele. Studiu fenomenologic. – Din fr. phénoménologique.

FENOMENOLÓGIC, -Ă, fenomenologici, -ce, adj. 1. Care aparține fenomenologiei, privitor la fenomenologie, care are la bază fenomenologia. 2. Care se limitează la descrierea fenomenelor, care privește fenomenele. Studiu fenomenologic. – Din fr. phénoménologique.

fenomenologic, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr phénoménologique] 1-3 Care aparține fenomenologiei (1-3). 4-6 Referitor la fenomenologie (1-3). 7-9 Care are la bază fenomenologia (1-3). 10-13 Care se limitează la descrierea fenomenelor (1- 4). 14-17 Care privește fenomenele (1-4).

FENOMENOLÓGIC, -Ă, fenomenologici, -e, adj. Care se referă la fenomenologie, care are la bază fenomenologia.

FENOMENOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la fenomenologie; care are la bază fenomenologia. [Pl. -ci, -ce. / < fr. phénoménologique].

FENOMENOLÓGIC, -Ă adj. 1. referitor la fenomenologie. 2. (despre o cercetare) care se limitează la descrierea fenomenelor. ◊ referitor la fenomene. (< fr. phénoménologique)

FENOMENOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de fenomenologie; propriu fenomenologiei. /<fr. phénoménologique


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fenomenológic adj. m., pl. fenomenológici; f. fenomenológică, pl. fenomenológice

fenomenológic adj. m., pl. fenomenológici; f. sg. fenomenológică, pl. fenomenológice

Intrare: fenomenologic
fenomenologic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fenomenologic
  • fenomenologicul
  • fenomenologicu‑
  • fenomenologică
  • fenomenologica
plural
  • fenomenologici
  • fenomenologicii
  • fenomenologice
  • fenomenologicele
genitiv-dativ singular
  • fenomenologic
  • fenomenologicului
  • fenomenologice
  • fenomenologicei
plural
  • fenomenologici
  • fenomenologicilor
  • fenomenologice
  • fenomenologicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fenomenologic

  • 1. Care aparține fenomenologiei, privitor la fenomenologie, care are la bază fenomenologia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Care se limitează la descrierea fenomenelor, care privește fenomenele.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 attach_file un exemplu
    exemple
    • Studiu fenomenologic.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: