6 definiții pentru fenilen
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FENILEN, fenileni, s. m. (Chim.) Radical organic bivalent, rezultat din benzen prin înlăturarea a doi atomi de hidrogen. [Pl. și (n.): fenilene] – Din fr. phénylène.
fenilen sn [At: DEX / Pl: ~e / E: fr phénylène] (Chm) Radical organic bivalent, rezultat din benzen prin înlăturarea a doi atomi de hidrogen.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FENILEN, fenilene, s. n. (Chim.) Radical organic bivalent, rezultat din benzen prin înlăturarea a doi atomi de hidrogen. – Din fr. phénylène.[1]
- Pl. și (m.): fenileni (vezi DEX’09). — LauraGellner
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fenilen s. m., pl. fenileni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fenilen s. m., pl. fenileni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fenilen s. m., pl. fenileni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: fenilen
fenilen1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fenilen2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
fenilen, fenilenisubstantiv masculin
- 1. Radical organic bivalent, rezultat din benzen prin înlăturarea a doi atomi de hidrogen. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- phénylène DEX '98 DEX '09