9 definiții pentru fenil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FENÍL, fenili, s. m. (Chim.) Radical organic monovalent, rezultat din benzen prin înlăturarea unui atom de hidrogen. – Din fr. phényle.

FENÍL, fenili, s. m. (Chim.) Radical organic monovalent, rezultat din benzen prin înlăturarea unui atom de hidrogen. – Din fr. phényle.

fenil sm [At: MACAROVICI, CH. 500 / Pl: ~i / E: fr phényle] (Chm) Radical organic monovalent, rezultat din benzen prin înlăturarea unui atom de hidrogen.

FENÍL s. n. (Chim.) Radical organic rezultat din benzen, prin îndepărtarea unui atom de hidrogen.

FENÍL s.m. Radical organic monovalent, provenit din benzen prin eliminarea unui atom de hidrogen. [< fr. phényle].

FENÍL s. m. radical organic monovalent, derivat din benzen, prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. (< fr. phényle)

FENÍL n. Radical organic monovalent obținut prin îndepărtarea din benzen a unui atom de hidrogen. /<fr. phényle


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FENIL MERCAPTÁN s. v. tiofenol.

Intrare: fenil
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fenil
  • fenilul
  • fenilu‑
plural
  • fenili
  • fenilii
genitiv-dativ singular
  • fenil
  • fenilului
plural
  • fenili
  • fenililor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fenil

  • 1. chimie Radical organic monovalent, rezultat din benzen prin înlăturarea unui atom de hidrogen.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: