2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

feminizat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: feminiza] 1 Care a dobândit trăsături feminine. 2 Căruia i s-au accentuat trăsăturile feminine.

feminizat1 a [At: MDA ms / E: feminiza] 1-2 Feminizare (1-2).

FEMINIZÁ, feminizez, vb. I. Tranz. și refl. A da sau a căpăta însușiri specific feminine, a (se) accentua feminitatea cuiva. – Din fr. féminiser.

FEMINIZÁ, feminizez, vb. I. Tranz. și refl. A da sau a căpăta însușiri specific feminine, a (se) accentua feminitatea cuiva. – Din fr. féminiser.

feminiza vtr [At: DEX / Pzi: ~zez / E: fr féminiser] 1-2 A da sau a căpăta însușiri specific feminine. 2 A (i se) accentua feminitatea cuiva.

FEMINIZÁ vb. I. tr. 1. (Gram.) A pune la genul feminin. 2. tr., refl. A da (a căpăta) caractere feminine. [Cf. fr. féminiser, it. feminizzare].

FEMINIZÁ vb. I. tr., refl. a da, a căpăta caractere feminine. II. tr. a trece un cuvânt la genul feminin. (< fr. féminiser)

A SE FEMINIZÁ mă ~éz intranz. A căpăta trăsături feminine; a deveni asemănător cu femeile. /<fr. féminiser

A FEMINIZÁ ~éz tranz. 1) A face să se feminizeze. 2) lingv. A pune la genul feminin. /<fr. féminiser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

feminizá (a ~) vb., ind. prez. 3 feminizeáză

feminizá vb., ind. prez. 1 sg. feminizéz, 3 sg. și pl. feminizeáză

Intrare: feminizat
feminizat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • feminizat
  • feminizatul
  • feminizatu‑
  • feminiza
  • feminizata
plural
  • feminizați
  • feminizații
  • feminizate
  • feminizatele
genitiv-dativ singular
  • feminizat
  • feminizatului
  • feminizate
  • feminizatei
plural
  • feminizați
  • feminizaților
  • feminizate
  • feminizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: feminiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • feminiza
  • feminizare
  • feminizat
  • feminizatu‑
  • feminizând
  • feminizându‑
singular plural
  • feminizea
  • feminizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • feminizez
(să)
  • feminizez
  • feminizam
  • feminizai
  • feminizasem
a II-a (tu)
  • feminizezi
(să)
  • feminizezi
  • feminizai
  • feminizași
  • feminizaseși
a III-a (el, ea)
  • feminizea
(să)
  • feminizeze
  • feminiza
  • feminiză
  • feminizase
plural I (noi)
  • feminizăm
(să)
  • feminizăm
  • feminizam
  • feminizarăm
  • feminizaserăm
  • feminizasem
a II-a (voi)
  • feminizați
(să)
  • feminizați
  • feminizați
  • feminizarăți
  • feminizaserăți
  • feminizaseți
a III-a (ei, ele)
  • feminizea
(să)
  • feminizeze
  • feminizau
  • feminiza
  • feminizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

feminiza

  • 1. A da sau a căpăta însușiri specific feminine, a (se) accentua feminitatea cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. gramatică A pune la genul feminin.
    surse: DN

etimologie: