7 definiții pentru feldwebel feldwebăl feldvebăl


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FÉLDWEBEL, feldwebeli, s. m. Plutonier în armata germană. [Pr.: -băl.Acc. și feldwébel. – Scris și: feldwabăl[1]] – Din germ. Feldwebel.

  1. Varianta feldwabăl este probabil o greșeală de tipar, intenția fiind feldwebăl. — Ladislau Strifler

feldvebăl sm [At: STANCU, D. 345 / S și: ~bel / A și: feldvebăl / Pl: ~i / E: ger Feldwebel] Plutonier în armata germană.

FÉLDVEBĂL, feldvebăli, s. m. Plutonier în armata germană. [Acc. și: feldvébăl] – Din germ. Feldwebel.

FELDVÉBĂL s.m. Plutonier în armata germană. [< germ. Feldwebel].

FÉLDVEBĂL s. m. plutonier în armata germană. (< germ. Feldwebel)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

féldwebel (germ.) [bel pron. băl] (feld-we-) s. m., pl. féldwebeli

féldvebăl s. m. (sil. mf. feld-), pl. féldvebăli

Intrare: feldwebel
  • silabație: feld-we-bel info
  • pronunție: feldvebăl
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • feldwebel
  • feldwebelul
  • feldwebelu‑
plural
  • feldwebeli
  • feldwebelii
genitiv-dativ singular
  • feldwebel
  • feldwebelului
plural
  • feldwebeli
  • feldwebelilor
vocativ singular
plural
feldwebăl substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • feldwebăl
  • feldwebălul
  • feldwebălu‑
plural
  • feldwebăli
  • feldwebălii
genitiv-dativ singular
  • feldwebăl
  • feldwebălului
plural
  • feldwebăli
  • feldwebălilor
vocativ singular
plural
feldvebăl substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • feldvebăl
  • feldvebălul
  • feldvebălu‑
plural
  • feldvebăli
  • feldvebălii
genitiv-dativ singular
  • feldvebăl
  • feldvebălului
plural
  • feldvebăli
  • feldvebălilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

feldwebel feldwebăl feldvebăl

  • 1. Plutonier în armata germană.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: