2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FEDERÁT, federați, s. m. (Mai ales la pl.). 1. Persoană care făcea parte din populațiile așezate la granițele Imperiului Roman și care se angaja să apere aceste granițe în schimbul unor avantaje. 2. Membru al gărzii naționale în timpul Comunei din Paris. – Din lat. foederatus, fr. fédéré.

FEDERÁT, federați, s. m. (Mai ales la pl.). 1. Persoană care făcea parte din populațiile așezate la granițele Imperiului Roman și care se angaja să apere aceste granițe în schimbul unor avantaje. 2. Membru al gărzii naționale în timpul Comunei din Paris. – Din lat. foederatus, fr. fédéré.

federat1, ~ă smf, a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: federa] (Trs; înv) 1-2 (Persoană) care face parte dintr-o federație (1).

federat2 sm [At: DEX / Pl: ~ați / E: lat foederatus, fr fédéré] (Ist) 1 (Mpl) Persoană aparținând uneia dintre populațiile aflate la granițele Imperiului Roman și care se angaja să apere aceste granițe în schimbul unor avantaje. 2 Membru al gărzii naționale în timpul Comunei din Paris. 3 Membru al organizației italiene secrete „Federația italiană”, care a luptat în 1821 împotriva austriecilor în Lombardia și Piemont.

FEDERÁT, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Ant.; mai ales la pl.) Persoană care făcea parte din populațiile așezate la granițele Imperiului roman și care se angaja să apere aceste granițe în schimbul unor avantaje. 2. Delegat la sărbătoarea Federației din timpul revoluției franceze din 1789. [Cf. fr. fédéré, lat. foederatus].

FEDERÁT s. m. 1. (ant.) persoană care făcea parte din populațiile la granițele Imperiului Roman, angajată să apere aceste granițe în schimbul unor avantaje. 2. delegat la sărbătoarea Federației din timpul Revoluției Franceze din 1789. (< lat. foederatus, fr. fédéré)

FEDERÁT ~ți m. mai ales la pl. 1) (în Imperiul Roman) Persoană care locuia la graniță și care, în schimbul unor privilegii, îndeplinea unele misiuni de apărare împotriva străinilor. 2) (în perioada Comunei din Paris) Membru al gărzii naționale. /<lat. foederatus, fr. fédéré

federat a. și m. care face parte dintr’o federațiune.

*federát, -ă adj. (lat. foederatus). Care face parte dintr’o federațiune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FEDERÁT, -Ă (< fr., lat.) s. m. și f. 1. (La m. pl.) Populații așezate la granițele Imp. Roman, care, în schimbul unor subsidii, se angajau să-i apare hotarele. 2. (În timpul Revoluției Franceze, 1789-1794) Voluntar din provinciile Franței venit la Paris pentru apărarea cuceririlor revoluției. 3. (În timpul Comunei din Paris, 1871) Membru al gărzii naționale. 4. Membru al organizației patriotice secrete „Federația italiană”. care a luat parte, în 1821, la răscoala antiaustriacă din Lombardia și Piemont. 5. Nume purtat de soldații nordiști în timpul Războaielor de Secesiune, adepți ai uniunii federale.

Intrare: federat (adj.)
federat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • federat
  • federatul
  • federatu‑
  • federa
  • federata
plural
  • federați
  • federații
  • federate
  • federatele
genitiv-dativ singular
  • federat
  • federatului
  • federate
  • federatei
plural
  • federați
  • federaților
  • federate
  • federatelor
vocativ singular
plural
Intrare: federat (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • federat
  • federatul
  • federatu‑
plural
  • federați
  • federații
genitiv-dativ singular
  • federat
  • federatului
plural
  • federați
  • federaților
vocativ singular
  • federatule
  • federate
plural
  • federaților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

federat, -ă (persoană) federată mai ales la plural masculin

  • 1. Persoană care făcea parte din populațiile așezate la granițele Imperiului Roman și care se angaja să apere aceste granițe în schimbul unor avantaje.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Membru al gărzii naționale în timpul Comunei din Paris.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: