2 intrări

12 definiții

FATALÍST, -Ă, fataliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține fatalismului, care se referă la fatalism, care se întemeiază pe fatalism. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care crede în fatalitate, în puterea absolută a destinului. – Din fr. fataliste.

FATALÍST, -Ă, fataliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține fatalismului, care se referă la fatalism, care se întemeiază pe fatalism. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care crede în fatalitate, în puterea absolută a destinului. – Din fr. fataliste.

FATALÍST2, -Ă, fataliști, -ste, s. m. și f. Persoană care crede în fatalitate.

FATALÍST1, -Ă, fataliști, -ste, adj. Care se referă la fatalism; care se întemeiază pe fatalism. Concepție fatalistă.Combătînd pe acei care negau caracterul obiectiv al legilor economice, I. V. Stalin a arătat totodată fundamentala greșeală a acelora care susțin teze fataliste, codiste, care neagă posibilitatea folosirii legilor, o dată cunoscute, în interesul societății. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 52.

fatalíst adj. m., s. m., pl. fatalíști; adj. f., s. f. fatalístă, pl. fatalíste

fatalíst s. m., adj. m., pl. fatalíști; f. sg. fatalístă, pl. fatalíste

FATALÍST, -Ă adj. Referitor la fatalism, bazat pe fatalism. // s.m. și f. Adept al fatalismului, cel care crede în fatalitate. [Cf. fr. fataliste].

FATALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al fatalismului; (cel) care crede în fatalitate. (< fr. fataliste)

FATALÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Adept al fatalismului. 2) Persoană care crede în fatalitate. /<fr. fataliste

FATALÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de fatalism; propriu fatalismului. /<fr. fataliste

fatalist m. cel ce crede în fatalism.

*fatalíst, -ă adj. (d. fatal; fr. -iste). Care crede în fatalizm [!]. Nenorocos, persecutat de soartă.

Intrare: fatalist (adj.)
fatalist adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fatalist fatalistul fatalistă fatalista
plural fataliști fataliștii fataliste fatalistele
genitiv-dativ singular fatalist fatalistului fataliste fatalistei
plural fataliști fataliștilor fataliste fatalistelor
vocativ singular
plural
Intrare: fatalist (s.m.)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fatalist fatalistul
plural fataliști fataliștii
genitiv-dativ singular fatalist fatalistului
plural fataliști fataliștilor
vocativ singular
plural