FARSOR, farsori, s. m. Cel care se ține de farse; om lipsit de seriozitate. V. păcălici, poznaș. Titu Herdelea îl asculta cu toată gravitatea cuvenită, dar în sinea sa se gîndea că acest Baloleanu e un mare farsor. REBREANU, R. II 215. Poeții aceștia, care se numesc decadenți sau simboliști... adeseori îmi fac efectul unor dibaci farsori. DEMETRESCU. O. 146.