FARISEU, farisei, s. m. Membru al unei grupări politico-religioase, la vechii evrei, care reprezenta interesele populației orășenești și care se caracteriza prin fanatism ipocrit și formalism exagerat în îndeplinirea ritualului religios. Ian taci, mă femeie... nu mai face și tu atîta vorbă, ca fariseul cel fățarnic. CREANGĂ, A. 17. ♦ Fig. Om ipocrit, fățarnic. Socot fariseii pe-altarul credinței Simbria de peste ocean. FRUNZĂ, S. 31. Să trăiască Romînia... C-a ucis de veci robia Și cumpliții farisei. BOLLIAC, O. 188.