Definiția cu ID-ul 967132:
Enciclopedice
FARCA cf. ung. farka „coadă”. 1. – pren. (17 B I 481; Olt); Farcă, pren. (Olt). 2. Farco (Dm; C Ștef; Sur I); Farcovici, Albul (16 A I 253); Farcul t. 3. Farchie, boier (17 A V 260). 4. Fărcă, loan, mold. (Sd VIl 354). 5. Cf. Ferce din Urlați (17 B I 341).
Exemple de pronunție a termenului „farca” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1