FANTOMATIC, -Ă, fantomatici, -e, adj. Cu aspect de fantomă, ca o fantomă; fig. vag, neprecis. Trec în puterea nopții, pe sub fereastră, căruțe fantomatice. PAS, Z. I 43. ◊ (Adverbial) Cercam tihnit o nouă poezie, Ca să-mi continuu ciclul de la țară, Cînd fantomatic prinde să transpară Pe manuscris o umbră viorie. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 18.