12 definiții pentru fanfaronadă

FANFARONÁDĂ, fanfaronade, s. f. Laudă de sine zgomotoasă și exagerată pentru calități închipuite; lăudăroșenie. – Din fr. fanfaronnade.

FANFARONÁDĂ, fanfaronade, s. f. Laudă de sine zgomotoasă și exagerată pentru calități imaginare; lăudăroșenie. – Din fr. fanfaronnade.

FANFARONÁDĂ, fanfaronade, s. f. Laudă de sine zgomotoasă, umflată, pentru calități imaginare. Fanfaronadele lui stîrneau rîsul.Află că nu mai am nici răbdare, nici bani ca să-ți plătesc fanfaronadele. VLAHUȚĂ, O. A. 363.

fanfaronádă s. f., g.-d. art. fanfaronádei; pl. fanfaronáde

fanfaronádă s. f., g.-d. art. fanfaronádei; pl. fanfaronáde

FANFARONÁDĂ s. lăudăroșenie.

FANFARONÁDĂ s.f. Vorbă sau acțiune de fanfaron; lăudăroșenie. [Var. famfaronadă s.f. / < fr. fanfaronnade].

FANFARONÁDĂ s. f. discurs, comportament de fanfaron; lăudăroșenie; gasconadă. (< fr. fanfaronnade)

FANFARONÁDĂ ~e f. Comportament de fanfaron; laudă de sine exagerată; lăudăroșenie. /<fr. fanfaronnade

*fanfaronádă f., pl. e (fr. fanfaronnade, d. sp. fanfarronada, de unde și it. fanfaronata). Lăudăroșenie, îngînfare [!], fală: a cheltui de fanfaronadă, nu de nevoĭe.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

FANFARONÁDĂ s. lăudăroșenie, (rar) lăudăroșíe, (franțuzism) rodomontádă. (Radu e de-o ~ insuportabilă.)

Intrare: fanfaronadă
fanfaronadă substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fanfarona fanfaronada
plural fanfaronade fanfaronadele
genitiv-dativ singular fanfaronade fanfaronadei
plural fanfaronade fanfaronadelor
vocativ singular
plural