2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fanatizat, ~ă a [At: CARAGIALE, N. S. 90 / Pl: ~ați, ~e / E: fanatiza] Adus în starea de fanatism.

fanatiza [At: IORGA, L. II, 5 / Pzi: ~zez / E: fr fanatiser] 1 vtf A face pe cineva să devină fanatic. 2 vr A deveni fanatic.

FANATIZÁ, fanatizez, vb. I. Tranz. (Rar) A face pe cineva să devină fanatic. Terzetul final din actul întîi a mers admirabil, un brio rar. Aplauze nebune, galeria fanatizată. CARAGIALE, N. S. 90.

FANATIZÁ, fanatizez, vb.I. Tranz. (Rar) A face pe cineva să devină fanatic. – Fr. fanatiser.

FANATIZÁ vb. I. tr. (Rar) A face pe cineva să devină fanatic. [Cf. fr. fanatiser].

FANATIZÁ vb. tr. a face să devină fanatic. (< fr. fanatiser)

A SE FANATIZÁ mă ~éz intranz. A deveni fanatic; a cădea în fanatism. /<fr. fanatiser

A FANATIZÁ ~éz tranz. rar A face să se fanatizeze. /<fr. fanatiser

*fanatizéz v. tr. (d. fanatic; fr. fanatiser; ngr. fanatizo). Fac fanatic: islamu a fanatizat populațiunile negre din Africa.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fanatizá vb., ind. prez. 1 sg. fanatizéz, 3 sg. și pl. fanatizeáză

Intrare: fanatizat
fanatizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fanatizat
  • fanatizatul
  • fanatizatu‑
  • fanatiza
  • fanatizata
plural
  • fanatizați
  • fanatizații
  • fanatizate
  • fanatizatele
genitiv-dativ singular
  • fanatizat
  • fanatizatului
  • fanatizate
  • fanatizatei
plural
  • fanatizați
  • fanatizaților
  • fanatizate
  • fanatizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: fanatiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fanatiza
  • fanatizare
  • fanatizat
  • fanatizatu‑
  • fanatizând
  • fanatizându‑
singular plural
  • fanatizea
  • fanatizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fanatizez
(să)
  • fanatizez
  • fanatizam
  • fanatizai
  • fanatizasem
a II-a (tu)
  • fanatizezi
(să)
  • fanatizezi
  • fanatizai
  • fanatizași
  • fanatizaseși
a III-a (el, ea)
  • fanatizea
(să)
  • fanatizeze
  • fanatiza
  • fanatiză
  • fanatizase
plural I (noi)
  • fanatizăm
(să)
  • fanatizăm
  • fanatizam
  • fanatizarăm
  • fanatizaserăm
  • fanatizasem
a II-a (voi)
  • fanatizați
(să)
  • fanatizați
  • fanatizați
  • fanatizarăți
  • fanatizaserăți
  • fanatizaseți
a III-a (ei, ele)
  • fanatizea
(să)
  • fanatizeze
  • fanatizau
  • fanatiza
  • fanatizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fanatiza

  • 1. rar A face pe cineva să devină fanatic.
    surse: DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Terzetul final din actul întîi a mers admirabil, un brio rar. Aplauze nebune, galeria fanatizată. CARAGIALE, N. S. 90.
      surse: DLRLC

etimologie: