7 definiții pentru fanal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FANÁL, fanale, s. n. (Înv.) Felinar mare. – Din fr. fanal.

FANÁL, fanale, s. n. (Înv.) Felinar mare. – Din fr. fanal.

fanal sn [At: ALEXANDRESCU, M. 22 / Pl: ~e / E: fr fanal] (Înv) Felinar mare.

FANÁL, fanale, s. n. (Învechit) Felinar mare. Ana se uita la el, luminată de fanalul ce era aprins în balcon. D. ZAMFIRESCU, R. 114. [Luna] înoată în tărie, Ca fanal purtat de valuri pe a mărilor cîmpie. ALEXANDRESCU, P. 138.

fanal n. felinar mare: ca fanal purtat de valuri pe a mărilor câmpie GR. AL.

*fanál n., pl. e (fr. fanal, it. fanale, d. ngr. fanári, fanar. V. fanar). Rar. Fanar mare la un far orĭ la un bastiment.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fanál (felinar mare) (înv.) s. n., pl. fanále

Intrare: fanal
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fanal
  • fanalul
  • fanalu‑
plural
  • fanale
  • fanalele
genitiv-dativ singular
  • fanal
  • fanalului
plural
  • fanale
  • fanalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fanal

  • 1. învechit Felinar mare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ana se uita la el, luminată de fanalul ce era aprins în balcon. D. ZAMFIRESCU, R. 114.
      surse: DLRLC
    • [Luna] înoată în tărie, Ca fanal purtat de valuri pe a mărilor cîmpie. ALEXANDRESCU, P. 138.
      surse: DLRLC

etimologie: