familiarizat², ~ă a [At: IORGA, L. I, 30 / P: ~li-a~ / Pl: ~ați, ~e / E: familiariza] Obișnuit cu ceva sau cineva.

familiarizat¹ sns [At: MDA ms / P: ~li-a~ / E: familiariza] (Rar) Familiarizare.

FAMILIARIZAT, -Ă, familiarizați, -te, adj. Obișnuit (cu cineva sau cu ceva), bun cunoscător al unei idei, al unei probleme, al unei situații etc. Luca Stroici, Ureche, Costineștii, Dosoftei... sînt mai mult sau mai puțin familiarizați cu cultura apuseană. IBRĂILEANU, SP. CR. 6.

familiariza vt [At: ODOBESCU, S. I, 261 / P: ~li-a~ / Pzi: ~zez / E: fr familiariser] 1-2 A (se) obișnui cu ceva sau cu cineva printr-un contact mai îndelungat.

*FAMILIARIZA (-izez) vb. tr. și refl. 1 A (se) deprinde să trăească fără sfială, fără ceremonii cu cineva ¶ 2 A (se) deda, a (se) obicinui [fr.].

FAMILIARIZA, familiarizez, vb. I. (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu») Refl. A se obișnui, a se deprinde cu o idee, cu o problemă, cu o situație etc.; a căpăta cunoștințe într-un anumit domeniu. O vizită, două, trei, pînă să se familiarizeze cu atmosfera... cu inerția uzinei. CĂLUGĂRU, O. P. 90. De cînd tot venim, ne-am familiarizat cu gara. SAHIA, N. 50. Ai să te orientezi și o să te familiarizezi cu situația. REBREANU, P. S. 140. ◊ Tranz. Școala care o făcuse... o familiarizase întrucîtva cu această viață de spital. BART, E. 313. Hogii turci îl familiarizară cu limba și literatura otomană. ODOBESCU, S. I 261.

FAMILIARIZA vb. I. tr., refl. A (se) obișnui cu (ceva); a cunoaște sau a face să cunoască mai bine un lucru, a (se) deprinde cu ceva. [< fr. familiariser].

FAMILIARIZA vb. tr., refl. a (se) obișnui, a (se) deprinde cu ceva sau cu cineva. (< fr. familiariser)

A SE FAMILIARIZA mă ~ez intranz. A deveni familiar cu ceva; a se deprinde, luând cunoștința îndeaproape. [Sil. -li-a-] /<fr. familiariser

A FAMILIARIZA ~ez tranz. (persoane) A face să se familiarizeze. [Sil. -li-a-] /<fr. familiariser

familiarizà v. a (se face) familiar, de aproape cunoscut.

*familiarizéz v. tr. (d. familiar; fr. -ariser). Fac familiar, deprind. V. refl. Mă deprind: aceștĭ elevĭ s’aŭ familiarizat cu fizica.

familiariza (a ~) (desp. -li-a-) vb., ind. prez. 1 sg. familiarizez, 3 familiarizează; conj. prez. 1 sg. să familiarizez, 3 să familiarizeze

familiariza (a ~) (-li-a-) vb., ind. prez. 3 familiarizează

familiariza vb. (sil. -li-a-), ind. prez.1 sg. familiarizez, 3 sg. și pl. familiarizează

FAMILIARIZAT adj. v. aclimatizat.

FAMILIARIZAT adj. acomodat, dedat, deprins, obișnuit. (Un om ~.)

FAMILIARIZA vb. v. aclimatiza.

FAMILIARIZA vb. a (se) aclimatiza, a (se) acomoda, a (se) adapta, a (se) deda, a (se) deprinde, a (se) învăța, a (se) obișnui, (reg.) a (se) hîrsi. (S-a ~ în noul mediu.)