FACTOR², factori, s. m. (Uneori determinat prin «poștal») Funcționar al poștei care duce corespondența la destinație. De obicei nu se mișcă de la fereastră pînă ce nu sosește factorul. C. PETRESCU, A. 459. Petrachi Hulubi, factorul, pornise la împărțirea corespondenței în oraș. BART, E. 20. Clipele cele mai fericite erau sosirea factorului și aceea cînd, pe seară, treceau singure strada la cutia de peste drum, să puie acolo cu mîna lor răspunsul. BASSARABESCU, V. 21. – Accentuat și: factor.