2 intrări

Articole pe această temă:

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DE FACTO loc. adv. Formulă folosită pentru a recunoaște un fapt prin însăși existența acestuia; în fapt. – Loc. lat.

de fácto lav [At: DN3 / E: lat de facto] Formulă (diplomatică) folosită pentru a recunoaște un fapt (politic) prin însăși existența acestuia.

DE FÁCTO loc. adv. Formulă diplomatică folosită pentru recunoașterea unui fapt politic prin însăși existența faptului. [< lat. de facto – de fapt].

DE FÁCTO loc. adv. formulă diplomatică pentru recunoașterea unei anumite situații, care nu a dobândit și consacrarea juridică necesară. (< lat. de facto, de fapt)

IPSO FÁCTO loc. adv. prin chiar acest fapt, înțeles de la sine, implicit. (< lat. ipso facto)

ipso facto adv. prin faptul însuș, chiar în fapt.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*de fácto (lat.) loc. adj., loc. adv.

ípso fácto (lat.) loc. adv.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DE FACTO (lat.) de fapt – Situație de facto, opusă unei situații de iure.

Intrare: de facto
Intrare: ipso facto
compus
Surse flexiune: DOR
  • ipso facto

de facto

  • 1. Formulă folosită pentru a recunoaște un fapt prin însăși existența acestuia; în fapt.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: