FACIAL, -Ă, faciali, -e, adj. (Anat.) Care aparține feței, privitor la față; care afectează fața. [Pr.: -ci-al] – Din fr. facial.

facial, ~ă a [At: PARHON, B. 65 / P: ~ci-al / Pl: ~i, ~e / E: fr facial] 1 Care aparține feței (1). 2 Referitor la față (1). 3 Care afectează fața (1). 4 (Îs) Unghi ~ Unghi format de dreapta care trece prin proeminențele frunții și ale maxilarului superior cu dreapta care unește baza incisivilor superiori cu canalul auditiv. 5 (Îs) Nerv ~ Nerv (pereche) cranian, ale cărui fibre motorii se distribuie la mușchii feței. 6 (Îs) Nevralgie ~ă Durere localizată la față, în regiuni aparținând nervului trigemen. 7 (Îs) Paralizie ~ă Paralizie a mușchilor feței și gâtului.

*FACIAL adj. 🫀 Ce ține de față; unghiu ~, unghiul format de două linii care pornesc de la baza nasului și ajung una la partea de sus a frunții, cealaltă la deschizătura urechii (🖼 2022) [fr.].

FACIAL, -Ă, faciali, -e, adj. (Anat.) Care aparține feței, privitor la față, care afectează fața. [Pr.: -ci-al] – Din fr. facial.

FACIAL, -Ă, faciali -e, adj. (Anat.) Care ține de față, al feței. Nervi faciali. Mușchi faciali. – Pronunțat: -ci-al.

FACIAL, -Ă adj. Aparținînd feței, al feței. [Pron. -ci-al. / < fr. facial, cf. lat. facies – față].

FACIAL, -Ă adj. (anat.) care aparține feței. (< fr. facial)

FACIAL ~ă (~i, ~e) Care ține de față; propriu feței. Nerv ~. Mușchi ~. [Sil. -ci-al] /<fr. facial

facial a. ce ține de față: nerv, mușchiu, unghiu facial.

*faciál, -ă adj. (fr. facial, d. lat. facies, față). Anat. De la față: mușchĭ facial. Unghĭ facial, format de întîlnirea a doŭă liniĭ, una verticală, care e presupusă că trece pin dințiĭ incizivĭ superiorĭ și pe la sprincene, și alta orizontală, care e presupusă că trece pe dedesuptu urechiĭ pin rădăcina dinților incizivĭ superiorĭ.

UNGHIU (pl. -ghiuri) sn. 1 Colț: era întărit cu ziduri înalte și cu patru turnuri ridicate pe la ~ri (ALECS.); lasă-mă să șez într’un ~ a curților tale (DOS.); să te duci în ~l grădinii cel despre răsărit (ISP.); Și gropițe face’n ~l ucigașei sale guri (EMIN.); Ⓕ: strigătul de libertate... se ridică din toate ~rile lumii civilizate (I.-GH.) ¶ 2 📐 Spațiul cuprins între două drepte sau două planuri care se taie (🖼 5172); ~ drept, unghiu ale cărui laturi sînt perpendiculare (🖼 5172, D); ~ ascuțit 👉 ASCUȚIT I 6; ~ obtus 👉 OBTUS3; – ~ri adiacente, alterne, complementare, corespondente, suplementare 👉 ADIACENT2, ALTERN1, COMPLEMENTAR2, CORESPONDENT I 2, SUPLEMENTAR2; – ~ diedru 👉 DIEDRU; ~poliedru, unghiu format de mai multe plane care se taie în același punct, planele fiind limitate de muchiile comune cu planele vecine ¶ 3 💫 ~ orar, unghiul care pe sfera cerească are ca vîrf polul, o lature o formează meridianul locului, iar cealaltă e formată de cercul mare care trece prin pol și prin astru; se măsoară de la 0° la 360° sau de la 0 la 24 de ore ¶ 4 🫀 ~ facial 👉 FACIAL ¶ 5 📻 ⚔️ ~ de proiecție, unghiul format de vitesa inițială a proiectilului cu orizontul ¶ 6 📻 ~ de incidență 👉 INCIDENȚĂ1; ~ de refracție, unghiul razei refractate cu normala; ~ vizual, unghiul care are ca vîrf centrul optic al ochiului, iar ca laturi razele vizuale extreme la un obiect determinat: ~l vizual se scurtă și, în loc de a străbate prin geamuri, se opri în ele (D.-ZAMF.) [lat. angŭlus].

facial (desp. -ci-al) adj. m., pl. faciali; f. facială, pl. faciale

facial (-ci-al) adj. m., pl. faciali; f. facială, pl. faciale

facial adj. m. (sil -ci-al), pl. faciali; f. sg. facială, pl. faciale

analiză facială(sedim.), (engl.= facies analysis) descrierea și siste-matizarea secvențelor faciale sedimentare, în succesiune verticală, sub controlul extinderii lor areale, având drept scop interpretarea proceselor și mediilor de depunere în termenii → modelului facial (set de variabile vizând procesele, agentul, bazinul, contextul geologic-tectonic și relația sa cu aria sursă). A.f. implică o metodologie variată, ce include o serie de analize: granulometrică, morfometrică, a structurilor sedimentare, paleontologică, microscopică etc. și operează, în funcție de scara observației, cu grade de detaliere foarte diferite.

model facial (sedim.), (engl. = facies model) imaginea generalizată a originii, caracterelor și evoluției mediului de sedimentare sau a unui sector din acest mediu în termenii unui set de variabile și a unor condiții limită care vizează procesele, evenimentele depoziționale, agentul, baz., aria sursă și, respectiv, sistemul depozițional. Astfel, un m.f. se constituie ca bază pentru interpretări hidrodinamice, ca o normă pentru acel mediu, ca un instrument de predicție și poate fi exprimat descriptiv, geometric (prin hărți, coloane, blocdiagrame), matematic (prin analiză factorială), statistic (prin simulare pe computer). V. și analiza facială.