10 definiții pentru fântânioară fântâioară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FÂNTÂNIOÁRĂ, fântânioare, s. f. (Rar) Fântâniță. [Var.: fântâioáră s. f.] – Fântână + suf. -ioară.

FÂNTÂNIOÁRĂ, fântânioare, s. f. (Rar) Fântâniță. [Var.: fântâioáră s. f.] – Fântână + suf. -ioară.

fântânioa sf [At: CONTEMPORANUL III, 656 / P: ~nioa-ră / V: ~tâi~ / Pl: ~re / E: fântână + -ioară] 1-4 (Șhp) Fântâniță (1-4).

FÂNTÂIOÁRĂ s. f. v. fântânioară.

fântâioa sf vz fântânioară

FÎNTÎIOÁRĂ s. f. v. fîntînioară.

FÎNTÎNIOÁRĂ, fintînioare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui fîntînă. Colo jos la fîntînioară Trage-un voinicel să moară. HODOȘ, P. P. 77. – Pronunțat: -nioa-. - Variantă: fîntîioáră (ȘEZ. III 105) s. f.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fântânioáră (rar) (-nioa-) s. f., g.-d. art. fântânioárei; pl. fântânioáre

fântânioáră s. f. (sil. -nioa-), g.-d. art. fântânioárei; pl. fântânioáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FÂNTÂNIOÁRĂ s. v. fântâniță.

FÎNTÎNIOA s. fîntînea, fîntîniță.

Intrare: fântânioară
fântânioară substantiv feminin
  • silabație: -nioa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fântânioa
  • fântânioara
plural
  • fântânioare
  • fântânioarele
genitiv-dativ singular
  • fântânioare
  • fântânioarei
plural
  • fântânioare
  • fântânioarelor
vocativ singular
plural
fântâioară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fântâioa
  • fântâioara
plural
  • fântâioare
  • fântâioarele
genitiv-dativ singular
  • fântâioare
  • fântâioarei
plural
  • fântâioare
  • fântâioarelor
vocativ singular
plural

fântânioară fântâioară

etimologie:

  • Fântână + sufix -ioară.
    surse: DEX '98 DEX '09