4 definiții pentru fântânel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FÂNTÂNÉL, fântânei, s. m. Specie de păstrăv cu un colorit frumos, care trăiește în apele limpezi și reci de munte (Salvelinus fontinalis).Fântână + suf. -el.

FÂNTÂNÉL, fântânei, s. m. Specie de păstrăv cu un colorit frumos, care trăiește în apele limpezi și reci de munte (Salvelinus fontinalis).Fântână + suf. -el.

fântânel sm [At: DEX / Pl: ~ei / E: fântână + -el] Specie de păstrăv cu colorit frumos, care trăiește în apele limpezi de munte (Salvelinus fontinalis).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fântânél s. m., pl. fântânéi, art. fântânéii

fântânél s. m., pl. fântânéi, art. fântânéii

Intrare: fântânel
fântânel substantiv masculin
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fântânel
  • fântânelul
  • fântânelu‑
plural
  • fântânei
  • fântâneii
genitiv-dativ singular
  • fântânel
  • fântânelului
plural
  • fântânei
  • fântâneilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fântânel

  • 1. Specie de păstrăv cu un colorit frumos, care trăiește în apele limpezi și reci de munte (Salvelinus fontinalis).
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Fântână + sufix -el.
    surse: DEX '98 DEX '09