eșafod sn [At: ASACHI, I. 324/10 / V: (înv) ~fot, șafot / Pl: ~uri, ~oade, (înv) ~ode / E: fr échafaud] 1 Ghilotină. 2 Platformă ridicată într-o piață publică, servind la expunerea sau la executarea (mai ales prin decapitare a) condamnaților la moarte. 3 Execuție (prin decapitare). 4 (Rar) Sentință de condamnare la moarte (prin decapitare). 5 (Asr) Eșafodaj. 6 (Asr) Estradă (1). corectat(ă)