exuberant, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) esu~, eshu~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr exubérant] 1 Care depășește limitele obișnuite (prin cantitate, intensitate etc.) Si: îmbelșugat, abundent, luxuriant. 2 (D. stil, d. opere de artă etc.) Care se caracterizează prin bogăție (excesivă) de imagini, de mijloace de expresie etc. 3 Care este plin de vivacitate, însuflețire. 4 (Pex) (D. oameni) Care își exteriorizează fără reținere sentimentele (de bucurie, de satisfacție etc.) Si: expansiv. 5-6 (D. manifestări, creații etc. ale oamenilor) Care rezultă dintr-o stare de exuberanță (3-4). 7-8 (Pex) Care exprimă exuberanță (3-4).