4 definiții pentru extrospecție

EXTROSPÉCȚIE, extrospecții, s. f. (Psih.) Observare a fenomenelor din afara eului, a trăirilor psihice ale altuia. – Din fr., engl. extrospection.

EXTROSPÉCȚIE, extrospecții, s. f. (Psih.) Observare a fenomenelor din afara eului, a trăirilor psihice ale altuia. – Din fr., engl. extrospection.

extrospécție s. f., art. extrospécția, g.-d. art. extrospécției

EXTROSPÉCȚIE s. f. observare a trăirilor psihice ale altora. ◊ metodă psihologică bazată pe observarea obiectivă a fenomenelor lumii exterioare. (< fr., engl. extrospection)

Intrare: extrospecție
extrospecție substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular extrospecție extrospecția
plural extrospecții extrospecțiile
genitiv-dativ singular extrospecții extrospecției
plural extrospecții extrospecțiilor
vocativ singular
plural