extractiv, ~ă a [At: ALBINEȚ. M. 147/12 / V: (înv) est~ / Pl: ~i, ~e / E: fr extractif] 1 (Îvr) Care poate fi extras (3). 2 (D. procedee, substanțe, aparate, instalații etc.) Care servește la extragerea (7) unor substanțe, materii prime etc. 3 (Îs) Industrie ~ă Ramură a industriei grele care se ocupă cu extragerea materiilor prime din pământ (fară a le prelucra).