13 definiții pentru extract estract


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

extract sn [At: DEX / Pl: ~e / E: ger Extrakt, lat extractus] 1 (Iuz) Copie a unui act scoasă dintr-un registru (de stare civilă). 2 Substanță sau amestec de substanțe chimice preparat prin concentrare a produselor extrase din materii vegetale sau animale, proaspete sau uscate Si: extras2 (16). 3-4 Extras2 (8, 15).

EXTRÁCT, extracte, s. n. 1. (Ieșit din uz) Copie a unui act, scoasă dintr-un registru (de stare civilă). 2. Substanță sau amestec de substanțe chimice preparat prin concentrarea până la un anumit grad a produselor extrase din diferite materii vegetale sau animale, proaspete sau uscate. – Din lat. extractus, germ. Extrakt.

EXTRÁCT, extracte, s. n. 1. (Ieșit din uz) Copie a unui act, scoasă dintr-un registru (de stare civilă). 2. Substanță sau amestec de substanțe chimice preparat prin concentrarea până la un anumit grad a produselor extrase din diferite materii vegetale sau animale, proaspete sau uscate. – Din lat. extractus, germ. Extrakt.

EXTRÁCT, extracte, s. n. 1. (Ieșit din uz) Copie a unui act, făcută de pe un registru (în special de stare civilă). Extract de naștere. 2. (Azi înlocuit prin extras) Pasaj scos dintr-o scriere, fragment. Academiile traduc în extracte și, adesea, in extenso principalele lor opere și le dau publicității. ODOBESCU, S. III 644. 3. Substanță chimică extrasă din diferite organisme sau organe. Extract de ficat. 4. (Neobișnuit) Rezumat. Aceasta e negreșit vrun extract lesnicios a sistemului său de învățătură. NEGRUZZI, S. I 7.

EXTRÁCT s.n. 1. Preparat, substanță chimică extrasă din plante, din organisme, din organe etc. 2. Parte dintr-un înscris; extras (2) [în DN]. [< lat. extractum, cf. germ. Extrakt].

EXTRÁCT s. n. 1. preparat, substanță chimică extrasă din plante, din organisme, organe etc. 2. parte dintr-un înscris; extras (4). (< germ. Extrakt, lat. extractum)

EXTRÁCT ~e n. Substanță concentrată extrasă din diferite amestecuri vegetale sau animale. [Sil. ex-tract] /<lat. extractus, germ. Extrakt

extract n. 1. substanță trasă dintr’alta: extract de roibă; 2. ceeace se scoate dintr’o carte, dintr’un registru: extract de naștere; 3. sumar, analiză.

*extráct n., pl. e (lat. extractum, d. éx-traho, -tráhere, a extrage). Substanță extrasă dintr’alta printr’o operațiune chimică: extract de carne. Articul orĭ pasagiŭ scos dintr’o carte. Prescurtare dintr’o carte maĭ mare. Copie din registrele la naștere orĭ de moarte: extract de naștere. – Și extras.

*extrás n., pl. e. Formă maĭ rom. îld. extract, ca și manuscris față de manuscript.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

extráct s. n., pl. extrácte

extráct s. n., pl. extrácte


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

EXTRACT, extracte, s.n. (În gastronomie) Preparat concentrat, cu aspect siropos sau în stare solidă (pulbere, făină, granule), extras din materii vegetale sau animale prin evaporarea parțială sau totală a lichidului dintr-o fiertură. În gastronomie se utilizează extracte lichide (sosuri concentrate) sau solide (concentrate de carne), pentru a da gust și consistență preparatelor (supe, sosuri).

Intrare: extract
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • extract
  • extractul
  • extractu‑
plural
  • extracte
  • extractele
genitiv-dativ singular
  • extract
  • extractului
plural
  • extracte
  • extractelor
vocativ singular
plural
estract
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)