EXTERN², -Ă, externi, -e, s. m. și f. 1. (În opoziție cu intern) Elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii sau a locului unde își învață meseria. În 1895 am ieșit din internat și am terminat liceul ca extern. GALACTION, O. I 15. 2. (În trecut) Student în medicină care, în urma unui examen, e admis să facă practică în spital.