Definiția cu ID-ul 581656:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*extérn, -ă adj. (lat. externus, d. extra, afară. V. exterior, intern). Care e pe afară: boală externă (de ex., de pele). Care locuĭește afară din școală: elev extern. Relativ la străinătate: afacerile externe. Geom. Unghĭ extern, format de doŭă paralele tăĭate de o secantă și situat afară din aceste liniĭ (V. altern). S. m. și f. Un extern, o externă, un elev extern, o elevă externă. Student, studentă în medicină care lucrează pe lîngă internĭ la spital. Ministru de externe (subînț. afacerĭ saŭ lucrurĭ), ministru care comunică cu străinătatea. Patologia externă, a boalelor externe. Adv. Pe afară: această boală nu dispare tratînd-o extern.