6 definiții pentru exterioritate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

exterioritate sf [At: ARGHEZI, T. C. 41 / P: ~ri-o~ / Pl: ~ități / E: fr exteriorité] 1 Caracter a ceea ce este exterior. 2 Exteriorizare (1). 3 (Ccr) Ceea ce ține de exterior, de mediul înconjurător.

EXTERIORITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este exterior. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. extériorité.

EXTERIORITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este exterior. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. extériorité.

EXTERIORITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este exterior; (rar) obiectivitate. [Pron. -ri-o-. / cf. fr. extériorité].

EXTERIORITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este exterior. (< fr. extériorité)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

exterioritáte (-ri-o-) s. f., g.-d. art. exterioritắții

exterioritáte s. f. (sil. -ri-o-), g.-d. art. exteriorității

Intrare: exterioritate
exterioritate substantiv feminin
  • silabație: -ri-o-
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exterioritate
  • exterioritatea
plural
genitiv-dativ singular
  • exteriorități
  • exteriorității
plural
vocativ singular
plural