2 intrări

2 definiții

extemporalizáre s. f., pl. extemporalizări

extemporalizá vb., ind. prez. 1 sg. extemporalizéz, 3 sg. și pl. extemporalizeáză

Intrare: extemporalizare
extemporalizare infinitiv lung
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular extemporalizare extemporalizarea
plural extemporalizări extemporalizările
genitiv-dativ singular extemporalizări extemporalizării
plural extemporalizări extemporalizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: extemporaliza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) extemporaliza extemporalizare extemporalizat extemporalizând singular plural
extemporalizea extemporalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) extemporalizez (să) extemporalizez extemporalizam extemporalizai extemporalizasem
a II-a (tu) extemporalizezi (să) extemporalizezi extemporalizai extemporalizași extemporalizaseși
a III-a (el, ea) extemporalizea (să) extemporalizeze extemporaliza extemporaliză extemporalizase
plural I (noi) extemporalizăm (să) extemporalizăm extemporalizam extemporalizarăm extemporalizaserăm, extemporalizasem*
a II-a (voi) extemporalizați (să) extemporalizați extemporalizați extemporalizarăți extemporalizaserăți, extemporalizaseți*
a III-a (ei, ele) extemporalizea (să) extemporalizeze extemporalizau extemporaliza extemporalizaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)