8 definiții pentru expropriatoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXPROPRIATÓR, -OÁRE, expropriatori, -oare, s. m. și f. Persoană care expropriază (2). [Pr.: -pri-a-] – Din fr. expropriateur.

EXPROPRIATÓR, -OÁRE, expropriatori, -oare, s. m. și f. Persoană care expropriază (2). [Pr.: -pri-a-] – Din fr. expropriateur.

EXPROPRIATÓR, expropriatori, s. m. Persoană care expropriază, care își însușește, cu forța bunurile celor ce muncesc. V. exploatator. Centralizarea mijloacelor de producție și socializarea muncii ajung la un punct în care ele devin incompatibile cu învelișul lor capitalist. Acesta e sfărîmat. Ceasul din urmă al proprietății private capitaliste a sunat. Expropriatorii sînt expropriați. MARX, C. I 674. Îmbinarea teoriei cu practica, contopirea lor într-o singură activitate politică care să tindă la exproprierea expropriatorilor, iată o altă sarcină dată de Lenin marxiștilor ruși. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 12/6. – Pronunțat: -pri-a-.

EXPROPRIATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care expropriază. [Cf. fr. expropriateur].

EXPROPRIATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care expropriază. (< fr. expropriateur)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

expropriatoáre (-pro-pri-a-) s. f., g.-d. art. expropriatoárei; pl. expropriatoáre

expropriatoáre s. f. (sil. -pri-a-), g.-d. art. expropriatoárei; pl. expropriatoáre

expropriatór (-pro-pri-a-) s. m., pl. expropriatóri

expropriatór s. m. (sil. -pri-a-), pl. expropriatóri

Intrare: expropriatoare
expropriatoare substantiv feminin
  • silabație: -pri-a-
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expropriatoare
  • expropriatoarea
plural
  • expropriatoare
  • expropriatoarele
genitiv-dativ singular
  • expropriatoare
  • expropriatoarei
plural
  • expropriatoare
  • expropriatoarelor
vocativ singular
plural