13 definiții pentru explorație esplorație esplorațiune esplorățiune explorațiune

explorație sf [At: FILIMON, O. II, 356, ap. PROT. – POP., N. D. / V: (îvr) esp~, esplorațiune, esplorățiune, (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr exploration, lat exploratio] 1-4 Explorare (1-4).

EXPLORÁȚIE, explorații, s. f. (Rar) Explorare. – Din fr. exploration, lat. exploratio.

EXPLORÁȚIE, explorații, s. f. (Rar) Explorare. – Din fr. exploration, lat. exploratio.

exploráție (rar) (-ți-e) s. f., art. exploráția (-ți-a), g.-d. art. exploráției; pl. exploráții, art. exploráțiile (-ți-i-)

exploráție s. f. (sil. -ți-e), art. exploráția (sil. -ți-a), g.-d. art. exploráției; pl. exploráții, art. exploráțiile (sil. -ți-i-)

EXPLORÁȚIE s.f. Explorare. [Gen. -iei, var. explorațiune s.f. / cf. fr. exploration, lat. exploratio].

EXPLORÁȚIE s. f. explorare. (< fr. exploration, lat. exploratio)

esplorație sf vz explorație

esplorațiune sf vz explorație

esplorățiune sf vz explorație

explorațiune sf vz explorație

EXPLORAȚIÚNE s.f. v. explorație.

*explorațiúne f. (lat. explorátio, -ónis). Acțiunea de a explora. – Și -áție, dar ob. -áre.

Intrare: explorație
explorație substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular explorație explorația
plural explorații explorațiile
genitiv-dativ singular explorații explorației
plural explorații explorațiilor
vocativ singular
plural
esplorație
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
esplorațiune
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
esplorățiune
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
explorațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular explorațiune explorațiunea
plural explorațiuni explorațiunile
genitiv-dativ singular explorațiuni explorațiunii
plural explorațiuni explorațiunilor
vocativ singular
plural