experimentare sf [At: POLIZU / V: (înv) esp~ / Pl: ~tări / E: experimenta] 1 Încercare prin experiență Si: experimentat¹ (1). 2 Utilizare a unui lucru, procedeu etc. pentru a vedea dacă este bun sau rău Si: experimentat¹ (2), experiment (7). 3 Provocare intenționată a unui fenomen pentru a-i studia cauzele și legile producerii lui Si: experiență, experimentat¹ (3). 4 (Rar) Simțire Cf experimenta (3).