experimental, ~ă [At: POTECA, F. XXXV/20 / V: (înv) esp~, (îvr) sp~, sperimentale^[1] ain / Pl: ~i, ~e / E: fr expérimental, it esperimentale, sperimentale, lat. experimentalis] 1-2 av, a (D. științe, cercetări sau despre metode de cercetare, operații tehnice sau tehnologice etc.) (Într-un mod) bazat pe experiență. 3-4 av, a (Într-un mod) care se poate executa sau care se efectuează prin experiment. 5-6 a, av Cu titlu de încercare. 7 a (D. instituții, unități tehnologice etc.) Care folosește experimentul (într-un anumit domeniu). 8 a (D. terenuri) Unde se fac experimente științifice. 9 a (D. materii prime sau produse) Care este utilizat în experimente, pentru a i se testa calitățile. 10 a (D. opinii, concluzii etc.) Care rezultă din experimentarea a noi tehnici sau noi procedee stilistice. 11 a Care este legat de experimente. corectat(ă)