2 intrări

4 definiții

expandá vb., ind. prez. 1 sg. expandéz, 3 sg. și pl. expandeáză

EXPANDÁ vb. tr. (tehn.) a întinde, a mări, a dilata. ◊ a deforma prin întindere. (< germ. expandieren, engl. expand)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

expandá vb. I (fig.; impropriu) A exprima; a revărsa ◊ „[...] domniile voastre vă puteți expanda oricând spleenul, dezgustul, mânia sau coptura sufletească pe posturile naționale [...]” R.l. 4 XII 93 p. 3 (din engl. to expand)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

EXPANDARE, expandări, s. f. (Tehn.) Operație tehnologică de mărire, pe o anumită lungime, a diametrului interior al unei țevi. Această lărgire se obține prin deformare plastică, pas cu pas, și se efectuează, de regulă, doar la unul din capetele țevii.

Intrare: expandare
expandare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular expandare expandarea
plural expandări expandările
genitiv-dativ singular expandări expandării
plural expandări expandărilor
vocativ singular
plural
Intrare: expanda
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) expanda expandare expandat expandând singular plural
expandea expandați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) expandez (să) expandez expandam expandai expandasem
a II-a (tu) expandezi (să) expandezi expandai expandași expandaseși
a III-a (el, ea) expandea (să) expandeze expanda expandă expandase
plural I (noi) expandăm (să) expandăm expandam expandarăm expandaserăm, expandasem*
a II-a (voi) expandați (să) expandați expandați expandarăți expandaserăți, expandaseți*
a III-a (ei, ele) expandea (să) expandeze expandau expanda expandaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)