EXISTENȚIALISM s. n. Curent filozofic decadent, idealist-subiectiv, din epoca imperialismului, care opune lumii materiale, vieții fizice și sociale reale viața spirituală individuală, susținînd zădărnicia activității sociale și luptînd împotriva mișcărilor sociale progresiste și a organizațiilor revoluționare ale proletariatului. – Pronunțat: -ți-a-.