exercitare sf [At: BOJINCĂ, A. II, 165 / V: (înv) ese~ / P: eg-zer~ / Pl: ~tări / E: exercita] 1 (Înv) Exersare (1). 2 (Rar) Exercițiu. 3 Practicare a unei funcții, a unei profesii Si: profesare. 4 Valorificare a unui drept, a unui privilegiu etc. 5 Îndeplinire a unei acțiuni Si: realizare, efectuare, (înv) exersare (2). corectat(ă)