EXECUTORIU, -IE, executorii, adj. (Jur.) Care trebuie executat, care trebuie pus în aplicare. Sentință executorie. ◊ Formulă executorie = mențiune pusă pe o hotărîre judecătorească, în baza căreia se poate face executarea silită a acestei hotărîri. Titlu executoriu = act învestit cu formula executorie.