excelent, ~ă [At: ȚICHINDEAL, A.M. 73/15 / V: (înv) esc~, escelant, escelint, escelinte, exe~ (îvr) exțelenț, a, scelinți^[1] ap / P: ex-ce~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr excellent, lat excellens, -ntis] 1-2 av, a (Într-un mod) care excelează Si: excepțional (5-6), extraordinar (5-6), minunat. 3 sn (Rar) Manifestare a ceva excelent (2). 4 a (Înv; îf excelent, ca termen de reverență pe lângă cuvinte reprezentând un titlu) Slăvit. modificată