EVIDENȚIAT, -Ă, evidențiați, -te, adj. 1. Care s-a distins, s-a remarcat. 2. Căruia i s-au recunoscut oficial meritele și succesele în muncă. Muncitor evidențiat. ◊ (Substantivat) Festivitatea înmînării insignei de evidențiat în munca medico-sanitară. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2809. – Pronunțat: -ți-at.