EVANGHELIST, evangheliști, s. m. 1. (În Noul Testament) Propovăduitor al Evangheliei, activitatea sa fiind asociată funcției sacerdotale. 2. Fiecare dintre cei patru autori care au consemnat Evanghelia lui Hristos: Matei, Marcu, Luca și Ioan. [Var.: (pop.) vanghelist s. m.] – Din sl. evangelistŭ.

evanghelist [At: CORESI, EV. 46 / V: (pop) vanghelist, (înv) ~lest, ~nghilest, ~ngelist, evănge~, (rar) ivanghil~ / Pl: ~iști, ~e și (îrg) ~i / E: ngr εὑαγγελιστής, vsl євангєлистъ] 1 Autor al uneia dintre cele patru evanghelii (2). 2-3 smf, a (Persoană) care propovăduiește evanghelia (1). 4-5 smf, a (Mol) (Adept) al uneia dintre sectele reformate ale religiei creștine. corectat(ă)

EVANGHELIST, evangheliști, s. m. Fiecare dintre cei patru autori cărora biserica le atribuie paternitatea evangheliei. [Var.: (pop.) vanghelist s. m.] – Din sl. evangelistŭ.

EVANGHELIST, evangheliști, s. m. Fiecare dintre cei patru autori cărora li se atribuie scrierea evangheliei. – Variantă: (popular) vanghelist (CARAGIALE, O. I 188) s. m.

EVANGHELIST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Fiecare dintre cei patru autori ai Evangheliei. 2) Slujitor al bisericii specializat în citirea fragmentelor din Evanghelie. 3) Membru al unui cult evanghelic. /<sl. evangelistu

evangelist, ~ă smf, a vz evanghelist

evanghelest, ~ă smf, a vz evanghelist

evanghilest sm vz evanghelist

evăngelist, ~ă smf, a vz evanghelist

vanghelist, ~ă a vz evanghelist

vanghelíst s.m. v. evanghelist.

evangelist m. 1. autorul uneia din cele 4 evanghelii: Sf. Mateiu, Sf. Marcu, Sf. Luca și Sf. Ioan; 2. V. anglicanism.

*evangelíst m. (vgr. euaggelistés, lat. evangelista). Fie-care din ceĭ patru apostolĭ care aŭ scris viața și doctrina luĭ Hristos: Mateĭ, Marcu, Luca și Ion. – Și -ghelíst (după ngr).

evanghelist s. m., pl. evangheliști

evanghelist s. m., pl. evangheliști

evanghelist s. m., pl. evangheliști

EVANGHELÍST (< sl., ngr.) s. m. 1. (în „Noul Testament”) Propovăduitor al Evangheliei, activitatea sa fiind asociată funcției sacerdotale (episcop sau diacon). 2. Fiecare dintre cei patru autori care au consemnat Evanghelia lui Iisus: Matei, Marcu, Luca și Ioan, simbolizați în arta creștină ca om, leu, taur și vultur. 3. În accepțiunea actuală, în cultele neoprotestante, sunt laici, bărbați sau femei, predicatori misionari.

IOAN EVANGHELISTUL (Sfântul ~) (?-c. 100 d. Hr.) (în „Noul Testament”), unul dintre cei patru evangheliști; face parte dinntre cei doisprezece apostoli. Supranumit „Apostolul iubirii”. Autorul celei de-a a patra Evanghelii și al „Apocalipsei”, precum și a trei epistole din „Noul Testament”. Promotor al teognozei, potrivit căreia divinitatea, dar și realitatea, pot fi cunoscute doar prin iubire. Prăznuit la 8 mai și la 26 sept.