7 definiții pentru evanescență
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EVANESCENȚĂ, evanescențe, s. f. (Rar) Dispariție lentă; estompare treptată. – Din fr. évanescence.
EVANESCENȚĂ, evanescențe, s. f. (Rar) Dispariție lentă; estompare treptată. – Din fr. évanescence.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de laurap
- acțiuni
evanescență sf [At: DN2 / Pl: ~țe / E: fr évanescence] 1 Dispariție (sau estompare) treptată. 2 Însușire a unui lucru, a unui fenomen care durează puțin.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EVANESCENȚĂ s.f. (Rar) Dispariție lentă; estompare treptată. [< fr. évanescence].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EVANESCENȚĂ s. f. dispariție lentă; estompare treptată. (< fr. évanescence)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
evanescență s. f., g.-d. art. evanescenței; pl. evanescențe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
evanescență (rar) s. f., g.-d. art. evanescenței; pl. evanescențe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
evanescență s. f., g.-d. art. evanescenței; pl. evanescențe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
evanescență, evanescențesubstantiv feminin
- 1. Dispariție lentă; estompare treptată. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- évanescence DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.