7 definiții pentru evanescență

evanescență sf [At: DN2 / Pl: ~țe / E: fr évanescence] 1 Dispariție (sau estompare) treptată. 2 Însușire a unui lucru, a unui fenomen care durează puțin.

EVANESCÉNȚĂ, evanescențe, s. f. (Rar) Dispariție lentă; estompare treptată. – Din fr. évanescence.

EVANESCÉNȚĂ, evanescențe, s. f. (Rar) Dispariție lentă; estompare treptată. – Din fr. évanescence.

evanescénță (rar) s. f., g.-d. art. evanescénței; pl. evanescénțe

evanescénță s. f., g.-d. art. evanescénței; pl. evanescénțe

EVANESCÉNȚĂ s.f. (Rar) Dispariție lentă; estompare treptată. [< fr. évanescence].

EVANESCÉNȚĂ s. f. dispariție lentă; estompare treptată. (< fr. évanescence)

Intrare: evanescență
evanescență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular evanescență evanescența
plural evanescențe evanescențele
genitiv-dativ singular evanescențe evanescenței
plural evanescențe evanescențelor
vocativ singular
plural