2 definiții pentru evaluativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
evaluativ, ~ă a [At: REV. FIL. 1971, 235, ap. DLR ms / Pl: ~i, ~e / E: evalua] 1 Referitor la valoarea unui lucru. 2-4 Referitor la o evaluare (1-3).
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
evaluativ adj. m., pl. evaluativi; f. sg. evaluativă, pl. evaluative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: evaluativ
evaluativ adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)