EUROATLANTIC, -Ă, euroatlantici, -ce, adj. Care aparține țărilor membre ale Alianței Atlanticului de Nord, referitor la această alianță și la aceste țări. [Pr.: e-u-ro-a-] – Euro- + atlantic.

euroatlantic, ~ă a [At: DN⁴ / P: e-u-ro~ / Pl: ~ici, ~ice /E: euro-¹ + Atlantic] 1 Referitor la Alianța Atlanticului de Nord (N.A.T.O.). 2 Care aparține țărilor din N.A.T.O.

EUROATLANTIC, -Ă adj. referitor la țările Europei care aparțin Alianței Atlanticului de Nord (NATO). (< euro¹- + atlantic)

euroatlantic, -ă adj. Privitor la relația dintre pactul nord-atlantic și structurile comunitare europene ◊ „Italia [...] va spijini continuarea apropierii României de structurile comunitare și euroatlantice.” Ev.z. 6 X 95 p. 5. ◊ „Îndelung trâmbițata vocație euro-atlantică.” ◊ „22” 44/95 p. 5; v. și D. 98/94 p. 5 (din euro- + atlantic)

EUROATLANTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de Pactul Nord-Atlantic; propriu Pactului Nord-Atlantic. /euro- + atlantic

euroatlantic (desp. e-u-ro-a-tlan-) adj. m., pl. euroatlantici, f. euroatlantică, pl. euroatlantice

*euroatlantic (e-u-ro-a-tlan-) adj. m., pl. euroatlantici; f. euroatlantică, pl. euroatlantice

euroatlantic adj. m. (sil. -ro-a-), pl. euroatlantici; f. sg. euroatlantică, pl. euroatlantice