6 definiții pentru euglenă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eugle sf [At: BOTANICA, 59 / P: e-u~ / Pl: ~ne / E: fr euglène, lat euglena] (Șîs ~ verde) Protozoar flagelat oval-alungit, de apă dulce, conținând cromatofori cu clorofilă (Euglena viridis).

EUGLÉNĂ, euglene, s. f. Protozoar flagelat oval-alungit, de apă dulce, care posedă cromatofori cu clorofilă (Euglena viridis). [Pr.: e-u-] – Din fr. euglène.

EUGLÉNĂ, euglene, s. f. Protozoar flagelat oval-alungit, de apă dulce, care posedă cromatofori cu clorofilă (Euglena viridis). [Pr.: e-u-] – Din fr. euglène.

EUGLÉNĂ s.f. (Zool.) Protozoar flagelat din apele dulci, prevăzut cu clorofilă. [< lat. euglena (viridis), fr. euglène].

EUGLÉNĂ s. f. protozoar flagelat din apele dulci, având cromatofori cu clorofilă. (< lat. euglena, fr. euglène)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

euglénă (e-u-gle-) s. f., g.-d. art. euglénei; pl. eugléne

euglénă s. f. (sil. e-u-gle-), g.-d. art. euglénei; pl. eugléne

Intrare: euglenă
  • silabație: e-u-gle-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eugle
  • euglena
plural
  • euglene
  • euglenele
genitiv-dativ singular
  • euglene
  • euglenei
plural
  • euglene
  • euglenelor
vocativ singular
plural