2 definiții pentru etiogen aetiogen


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

etiogén adj. m. (sil. -ti-o-), pl. etiogéni; f. sg. etiogénă, pl. etiogéne


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ETIO- (AETIO-) „cauză, factor”. ◊ gr. aitia „cauză” > fr. étio-, it. id., engl. id., germ. aetio- și ätio- > rom. etio- și aetio-.~gen (aetiogen) (v. -gen1), adj., (despre o mișcare) cauzată de factori sau de excitații din exterior; sin. etiogenic; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Disciplină medicală care tratează despre cauzele bolilor. 2. Știință a descifrării cauzelor lucrurilor; ~morfoză (v. -morfoză), s. f., modificare morfologică a plantelor cauzată de factori externi; ~nastie (v. -nastie), s. f., mișcare a organelor vegetale produsă de excitații externe; ~nomic (v. -nomic), adj., (despre mișcare) cauzat de factori sau de excitații externe; ~trop (v. -trop), adj., (despre tratament) care se adresează cauzelor bolii; sin. etiotropic; ~tropic (v. -tropic), adj., etiotrop*.

Intrare: etiogen
etiogen adjectiv
  • silabație: -ti-o-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • etiogen
  • etiogenul
  • etiogenu‑
  • etioge
  • etiogena
plural
  • etiogeni
  • etiogenii
  • etiogene
  • etiogenele
genitiv-dativ singular
  • etiogen
  • etiogenului
  • etiogene
  • etiogenei
plural
  • etiogeni
  • etiogenilor
  • etiogene
  • etiogenelor
vocativ singular
plural
aetiogen adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aetiogen
  • aetiogenul
  • aetiogenu‑
  • aetioge
  • aetiogena
plural
  • aetiogeni
  • aetiogenii
  • aetiogene
  • aetiogenele
genitiv-dativ singular
  • aetiogen
  • aetiogenului
  • aetiogene
  • aetiogenei
plural
  • aetiogeni
  • aetiogenilor
  • aetiogene
  • aetiogenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)