eteromanie sf [At: CADE / Pl: ~ii / E: fr éthéromanie] Formă de toxicomanie constând în consumarea repetată de cantități crescânde de eter etilic în scopul obținerii unei stări de excitație psihică.

ETEROMANÍE, eteromanii, s. f. Formă de toxicomanie care constă în consumarea repetată de cantități crescânde de eter etilic în scopul obținerii unei stări de excitație psihică. – Din fr. éthéromanie.

ETEROMANÍE, eteromanii, s. f. Formă de toxicomanie care constă în ingerarea repetată de cantități crescânde de eter etilic în scopul obținerii unei stări de excitație psihică. – Din fr. éthéromanie.

ETEROMANÍE s.f. (Med.) Manie de a bea eter în loc de alcool. [Gen. -iei. / < fr. éthéromanie, cf. fr. éther – eter, gr. mania – patimă].

ETEROMANÍE s. f. toxicomanie constând în inhalarea, ingestia sau injectarea de eter. (< fr. éthéromanie)

ETEROMANÍE f. Intoxicație cu eter etilic în scopul obținerii unei stări de excitație psihică. /<fr. éthéromanie

eteromanie s. f., art. eteromania, g.-d. art. eteromaniei; pl. eteromanii, art. eteromaniile

eteromaníe s. f. → manie