2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

etatizat, ~ă a [At: CĂLINESCU, S. 9 / Pl: ~zați, ~te / E: etatiza] (D. bunuri mobile sau imobile, instituții etc.) 1 Care a fost trecut în proprietatea statului. 2 Care a fost trecut în administrația statului Cf naționalizat. 3 Căreia i s-au acordat aceleași prerogative cu ale instituțiilor statului.

ETATIZÁT, -Ă, etatizați, -te, adj. Care a trecut în administrarea statului. – V. etatiza.

ETATIZÁT, -Ă, etatizați, -te, adj. Care a trecut în administrarea statului. – V. etatiza.

ETATIZÁT adj. În proprietatea statului, sub conducere de stat. [Cf. fr. étatisé].

etatiza vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~zez / E: fr étatiser] 1 (C. i. bunuri mobile sau imobile, instituții etc.) A trece în administrația statului. 2 A trece în proprietatea statului Si: (rar) a naționaliza, a statiza, a socializa. 3 (Rar; c. i. o instituție particulară de învățământ) A acorda aceleași prerogative cu ale instituțiilor de stat.

ETATIZÁ, etatizez, vb. I. Tranz. A trece un bun, o întreprindere sau o proprietate particulară în proprietatea ori în administrarea statului. – Din fr. étatiser.

ETATIZÁ, etatizez, vb. I. Tranz. A trece un bun în administrarea statului. – Din fr. étatiser.

ETATIZÁ, etatizez, vb. I. Tranz. A trece (un bun) în proprietatea statului. V. naționaliza.

ETATIZÁ vb. I. tr. A trece ceva în proprietatea statului. V. naționaliza. [< fr. étatiser].

ETATIZÁ vb. tr. a trece (bunuri, întreprinderi) în administrarea statului. (< fr. étatiser)

A ETATIZÁ ~éz tranz. (pământuri, imobile, întreprinderi, instituții, organizații etc.) A trece din proprietate particulară în proprietete a statului; a naționaliza. /<fr. étatiser

*etatíst, -izéz, -ízm, V. stat-.

*statizéz v. tr. (d. stat). Reduc în puterea statuluĭ orĭ asimilez în drepturĭ cu așezămintele statuluĭ. – Fals et- (după fr.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

etatizá (a ~) (a trece în proprietatea statului) vb., ind. prez. 3 etatizeáză

etatizá vb., ind. prez. 1 sg. etatizéz, 3 sg. și pl. etatizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ETATIZÁT adj. v. naționalizat.

ETATIZÁ vb. v. naționaliza.

ETATIZA vb. a naționaliza, (rar) a statiza. (A ~ o întreprindere.)

Intrare: etatizat
etatizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • etatizat
  • etatizatul
  • etatizatu‑
  • etatiza
  • etatizata
plural
  • etatizați
  • etatizații
  • etatizate
  • etatizatele
genitiv-dativ singular
  • etatizat
  • etatizatului
  • etatizate
  • etatizatei
plural
  • etatizați
  • etatizaților
  • etatizate
  • etatizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: etatiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • etatiza
  • etatizare
  • etatizat
  • etatizatu‑
  • etatizând
  • etatizându‑
singular plural
  • etatizea
  • etatizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • etatizez
(să)
  • etatizez
  • etatizam
  • etatizai
  • etatizasem
a II-a (tu)
  • etatizezi
(să)
  • etatizezi
  • etatizai
  • etatizași
  • etatizaseși
a III-a (el, ea)
  • etatizea
(să)
  • etatizeze
  • etatiza
  • etatiză
  • etatizase
plural I (noi)
  • etatizăm
(să)
  • etatizăm
  • etatizam
  • etatizarăm
  • etatizaserăm
  • etatizasem
a II-a (voi)
  • etatizați
(să)
  • etatizați
  • etatizați
  • etatizarăți
  • etatizaserăți
  • etatizaseți
a III-a (ei, ele)
  • etatizea
(să)
  • etatizeze
  • etatizau
  • etatiza
  • etatizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)