2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

etapizare sf [At: DEX / Pl: ~zări / E: etapiza] 1 Stabilire a etapelor în cadrul unei discipline cu caracter istoric. 2 Împărțire pe etape.

ETAPIZÁRE, etapizări, s. f. Acțiunea de a etapiza.V. etapiza.

ETAPIZÁRE, etapizări, s. f. Acțiunea de a etapiza.V. etapiza.

etapizáre s. f. Împărțire în mai multe etape ◊ „Au fost totodată stabilite criterii de alegere a unităților, etapizarea acțiunii [...]” Sc. 4 VII 69 p. 5 (din etapiza)

etapiza vt [At: DEX / Pzi: ~zez / E: etapă + -iza] 1 A stabili etape în cadrul unei discipline cu caracter istoric. 2 A împărți pe etape.

ETAPIZÁ, etapizez, vb. I. Tranz. A împărți în mai multe etape. – Etapă + suf. -iza.

ETAPIZÁ, etapizez, vb. I. Tranz. A împărți în mai multe etape. – Etapă + suf. -iza.

ETAPIZÁ vb. tr. a împărți pe etape o disciplină cu caracter istoric. (< etapă + -iza)

etapizá vb. I A împărți în mai multe etape ◊ „Dar a întinde șirul discuțiilor ani și ani de zile, a «etapiza» niște dezbateri care nu se dovedesc, prin ceea ce ni se arată, decât a fi sterile, este cel mai nepedagogic sistem utilizat de pedagogi.” R.l. 19 XI 70 p. 2 (din etapă + -iza; DEX-S)

A ETAPIZÁ ~éz tranz. A împărți în mai multe etape. /etapă + suf. ~iza


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*etapizáre (împărțire în etape) s. f., g.-d. art. etapizắrii; pl. etapizắri

etapizáre s. f., pl. etapizări

*etapizá (a ~) (a împărți în etape) vb., ind. prez. 3 etapizeáză

etapizá vb., ind. prez. 1 sg. etapizéz, 3 sg. și pl. etapizeáză

Intrare: etapizare
etapizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • etapizare
  • etapizarea
plural
  • etapizări
  • etapizările
genitiv-dativ singular
  • etapizări
  • etapizării
plural
  • etapizări
  • etapizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: etapiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • etapiza
  • etapizare
  • etapizat
  • etapizatu‑
  • etapizând
  • etapizându‑
singular plural
  • etapizea
  • etapizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • etapizez
(să)
  • etapizez
  • etapizam
  • etapizai
  • etapizasem
a II-a (tu)
  • etapizezi
(să)
  • etapizezi
  • etapizai
  • etapizași
  • etapizaseși
a III-a (el, ea)
  • etapizea
(să)
  • etapizeze
  • etapiza
  • etapiză
  • etapizase
plural I (noi)
  • etapizăm
(să)
  • etapizăm
  • etapizam
  • etapizarăm
  • etapizaserăm
  • etapizasem
a II-a (voi)
  • etapizați
(să)
  • etapizați
  • etapizați
  • etapizarăți
  • etapizaserăți
  • etapizaseți
a III-a (ei, ele)
  • etapizea
(să)
  • etapizeze
  • etapizau
  • etapiza
  • etapizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)