Definiția cu ID-ul 897433:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ETÁJ, etaje, s. n. 1. (La clădirile construite în planuri suprapuse) Fiecare dintre părțile de deasupra parterului situate între două planșee. V. cat. Ajungea lîngă uriașe construcții neisprăvite, înălțînd pereți de cărămizi... cu orbitele ferestrelor goale la cinci și șase etaje. C. PETRESCU, Î. II 158. Am urcat treptele a patru etaje și-am sunat. SAHIA, U.R.S.S. 76. 2. Fiecare dintre etapele rezultate din împărțirea variației de presiune a fluidului într-o mașină de forță. ♦ Parte dintr-o mașină de forță în care se produce o variație a presiunii fluidului. Etaj de înaltă presiune. 3. Parte a unui amplificator electric în care se produce una dintre amplificările pe care le realizează acesta. 4. (De obicei determinat prin «geologic») Succesiune de straturi care corespunde în timp unei vîrste geologice.