2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

estime sf [At: GOLESCU, E. 4/19 / Pl: ~mi / E: este (pzi al lui a fi) + -ime] (Iuz) 1 Existență (1). 2 Substanță. 3 Esență.

esti sf [At: LTR2 / Pl: ~me / E: fr estime] Procedeu de determinare a punctului în care se află o navă pe glob, ținând seama numai de drumul și de viteza acesteia.

ESTÍMĂ, estime, s. f. Determinare a punctului în care se află o navă pe glob, ținând seama numai de drumul și de viteza acesteia. – Din fr. estime.

ESTÍMĂ, estime, s. f. Determinare a punctului în care se află o navă pe glob, ținând seama numai de drumul și de viteza acesteia. – Din fr. estime.

ESTÍMĂ s.f. Determinarea punctului în care se află o navă pe glob, ținând seama de drumul și de viteza acesteia. [< fr. estime].

ESTÍMĂ s. f. determinare aproximativă a poziției unei nave, ținând seama de drumul și distanța parcursă. (< fr. estime)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

estímă s. f., g.-d. art. estímei; pl. estíme

estímă s. f., g.-d. art. estímei; pl. estíme


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ESTIMĂ metodă de determinare a poziției aeronavei în zbor folosind ca elemente de bază drumul și distanța parcursă față de un punct determinat precis prin observații astronomice. Estima utilizează drept procedee trasarea elementelor de navigație pe hartă sau calculul cu ajutorul taselor de estimă, punctul obținut se numește punct estimat, iar navigația bazată pe estimă – navigație estimată.

Intrare: estime
estime
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: estimă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • esti
  • estima
plural
  • estime
  • estimele
genitiv-dativ singular
  • estime
  • estimei
plural
  • estime
  • estimelor
vocativ singular
plural